Cum dăm un sens vieții noastre folosindu-ne de valori?

Ți s-a întâmplat vreodată să lucrezi din greu și brusc, să te oprești, să privești în gol și să te întrebi „Ce scop are tot acest efort?” sau „Oare chiar merită cu adevărat?”. Dacă da, nu ești singur! Mulți oameni din întreaga lume experimentează sentimente de lipsă de sens sau motivație.

În timp ce lipsa scopului și sentimentul de lipsă de sens pot fi simptome ale problemelor de sănătate mintală, acestea sunt, totodată, trăiri comune și obișnuite pentru aproape toată lumea. Unul dintre motivele acestor sentimente este acela că oamenii sunt prinși cu ușurință în cicluri repetitive de îndeplinire a următorului obiectiv, sarcină sau proiect, în timp ce ajung să piardă legătura cu adevărata însemnătate a ceea ce fac. Iar atunci când pierdem legătura cu ceea ce contează pentru noi, motivația scade și devenim mai puțin capabili să facem munca necesară pentru a realiza lucruri provocatoare, cum ar fi construirea unei relații fericite sau conducerea unui proiect profesional de succes. Astfel, explorarea valorilor în viață este importantă pentru definirea însemnătății/sensului din spatele acțiunilor noastre.

 

Sarcina terapeutului ACT este de a ajuta clienții să fie mai conștienți, mai atenți și mai angajați în urmărirea obiectivelor lor de viață prin intermediul valorilor. Valorile au fost definite în terapia ACT ca direcții globale de viață alese, dorite și construite verbal.

În terapie:

Valorile reprezintă însăși inima sensului și scopului pentru oameni. Ele ghidează și definesc acțiunile vieții. Explorarea valorilor reprezintă un proces care ghidează clienții în a lua decizii de viață independent, intenționat și asumat. Stabilirea unei direcții care rezonează cu valorile noastre de viață duce la definirea de obiective care devin, în cele din urmă, strâns legate de satisfacția și sentimentul de împlinire. Terapeuții ACT adresează clienților deseori întrebarea: „Într-o lume în care ai putea alege ca viața ta să arate în orice mod, ce ai alege?” pentru a atrage atenția asupra chestiunii scopului, a însemnătății și a imaginii unei vieți bine trăite pentru ei.

 

Peste zece ani... Imaginează-ți că ai rezolvat în mod eficient provocarea actuală cu care te confrunți și că trebuie să te uiți înapoi la această experiență. Cum ți-ar plăcea să poți descrie modul în care te-ai comportat tot acest timp? Cum ți-ai dori ca cineva important din viața ta să descrie cine ești, cum l-ai tratat și ce reprezintă relația voastră? Ia-ți un moment și notează aceste valori pe hârtie sau pe telefon și încearcă să le recitești la începutul fiecărei zile. Crezi că poți alinia acțiunile vieții tale cu aceste valori? Nu uita să iei în considerare aceste valori și atunci când ai dificultăți în luarea de decizii.

 

Valorile ne ghidează pașii pe măsură ce experimentăm provocările vieții. Prin asumarea valorilor noastre în circumstanțe dificile, ne putem astfel determina ceea ce vrem să reprezentăm și să ne pregătim în mod intenționat să fim acea persoană. Această deprindere ne oferă o alternativă puternică în acceptarea emoțiilor și gândurilor problematice. Acțiunile vin pe primul loc, iar sentimentele vin după aceea. De exemplu, un producător agricol care se confruntă cu stresul producției sale ar putea descoperi că nu își tratează lucrătorii așa cum își dorește. Ancorându-se la valorile sale legate de muncă, contribuție și respect, acesta poate ști ce schimbări trebuie să facă pentru a se simți diferit, chiar dacă circumstanțele de muncă nu se schimbă.

A doua funcție a valorilor este de a ne ajuta să ne orientam și să ne adaptăm cursul după cum este necesar. Pe măsură ce trecem prin viață, punând timp și energie într-o sarcină sau relație, este util să facem un pas înapoi și să examinăm alinierea timpului și energiei noastre cu lucrurile  pe care le valorificăm cel mai mult. Așa cum o lumină în depărtare ghidează un drumeț printr-o pădure întunecată, valorile noastre ne pot ajuta să ne ajustăm comportamentele și să facem schimbări care vor duce la creșterea satisfacției în viață. Aceste schimbări ghidate de valori sunt mult mai probabil să conducă la rezultate pozitive decât schimbările pe care le facem pentru că încercăm să controlăm sau să evităm sentimentele dificile.

Valorile au ca scop:

 

Îți amintești? Valorile conduc acțiunile în mod dirijat și continuu. Ele descriu CUM vrem să ne trăim viața. Nu se referă la atingerea unui anumit scop sau la atingerea unui anumit nivel de succes. Nu putem controla întotdeauna dacă ne îndeplinim obiectivele, dar putem alege să acționăm în conformitate cu valorile noastre, chiar dacă obiectivele nu sunt îndeplinite. În plus, valorile sunt legate de propriile noastre acțiuni, nu de acțiunile altora. Așadar, dacă decizi, de exemplu, că o valoare importantă pentru tine este „compasiunea”, acțiunile tale ar trebui să se concentreze asupra propriei persoane, cum să acționezi cu compasiune față de ceilalți oameni și față de tine însuți, nu asupra compasiunii altor persoane față de tine.

 

Valorile sunt importante pentru noi, sunt propria înțelegere a ceea ce contează cel mai mult în viața noastră. Valorile pe care le prețuim ne oferă un ghid asupra locului unde găsim sens și scop. Sunt unice pentru fiecare individ și pot fi schimbate în timp. Valorile sunt ca o hartă sau  busolă care ne arată drumul, ne oferă direcție și ne ajută să stabilim prioritățile modului în care ne petrecem timpul. Ele ne conduc deciziile zilnice, iar fiecare decizie este o oportunitate de a trăi conform valorilor noastre. Acestea sunt esența dorințelor noastre cele mai profunde.

Valorile noastre sunt ca uneltele dintr-un atelier, în funcție de situație, unele pot fi mai importante sau mai utile, în timp ce, mai târziu sau într-o situație diferită, altele pot fi potrivite. Ancorându-ne în mod regulat la valorile noastre, ne putem ajusta cursul și ne putem orienta timpul și energia către lucrurile de care ne pasă cel mai mult. Ne putem angaja pe deplin chiar și în experiențe incomode, deoarece valorile ne ajută să ne îndreptăm către persoana care ne dorim să fim sau scopul pe care ni l-am propus.

 

Conflictele din și dintre noi

Dacă simți conflictul ca fiind unica posibilitate de a te face auzit sau dacă din contră, ești de părere că mai bine ai fugi decât să te confrunți cu el și simți că ai vrea să schimbi ceva în propria atitudine, te invit la o mică lectură 😊.

Conflictul este de cele mai multe ori ceea ce ne ajută să evoluăm în propriile noastre relații însă, felul în care alegem să îl exprimăm face diferența decisivă asupra calității relațiilor noastre.

Înainte de toate, un conflict interpersonal pornește mai întâi în mintea noastră și de cele mai multe ori, din cauză că nu avem aceleași opinii cu cealaltă persoană. Nu toți știm sau putem să exprimăm ceea ce simțim iar din acest motiv conflictul rămâne în noi. Aceste stări și trăiri neîmpărtășite pot aduna multă furie, multe frustrări, stres, anxietate și resentimente. Se întâmplă alteori să exprimăm ceea ce nu ne place într-o manieră mult prea agresivă, să ne certăm, iar după ce ne dăm năduful simțim vinovăție iar în timp stresul resimțit devine greu de gestionat.

Efortul pe care trebuie să îl facem cu toții este acela de a înțelege ce simțim și ce gândim despre inconvenientul pe care îl avem iar apoi să ne străduim să transformăm conflictul într-o conversație, într-o împărtășire a ceea ce nu ne place. De cele mai multe ori este suficient să fim asertivi.

Un comportament dezirabil - Asertivitatea

Asertivitatea este un stil de comunicare prin care putem să ne exprimăm credințele, punctele de vedere, emoțiile într-un mod deschis care nu violează drepturile celorlalți. Atunci când ne încălcăm propriul drept de exprimare al opiniei, dându-le celorlalți prioritate avem un comportament pasiv și de cele mai multe ori credem că părerea noastră nu contează, că dacă vom spune ce gândim celălalt se va supăra pe noi sau din contră ne va ataca punctul nostru de vedere etc. Pentru a face o schimbare în viața noastră este important să începem prin a ne respecta pe noi în aceeași măsură în care îi respectăm pe ceilalți și să îi respectăm pe ceilalți la fel de mult pe cât ne respectăm pe noi.

Mai jos veți găsi câteva modalități de rezolvare a micilor sau marilor conflicte cu privire la relațiile din jurul vostru. Aceste tehnici le putem folosi la fel de bine atât la locul de muncă cu colegii cât și acasă cu copiii noștri, cu partenerul sau prietenii.

Exersează asertivitatea

Se referă în general la exprimarea clară a nevoilor, a sentimentelor, a opiniilor. Începe de obicei cu pronumele personal ”Eu”: Eu am nevoie să fiu acasă la ora 5; Eu mă simt furios/ bucuros; Eu cred că....

La fel de bine putem să folosim asertivitatea atunci când oferim complimente celorlalți sau când cerem un favor sau adresăm o rugăminte. Amintește-ți să fii specific și la obiect, să eviți argumentările care nu sunt necesare. Acest exercițiu te va ajuta să ai mai multă claritate în ceea ce vrei să comunici, te va ajuta să îți asumi responsabilitatea propriilor sentimente.

Încearcă empatia

Empatia este capacitatea noastră de a ne pune în papucii altcuiva, de a înțelege trările celorlalți. Empatia o putem folosi și atunci când ne simțim iritați sau furioși pe o anumită situație pentru că ne va da răgaz să ne imaginăm cum se simte celălalt iar asta cu siguranță ne poate oferi o altă perspectivă a situației în care ne aflăm.

Transmite consecințele

Folosim această modalitate când simțim că ne-au fost încălcate anumite drepturi sau când anumite limite personale au fost atinse. Atenție, transmite consecințele, nu amenințările! Ex: ”Atunci când reții informațiile doar în departamentul tău, noi nu ne putem duce la îndeplinire sarcinile. Mi-ar plăcea să găsești/găsim o soluție la această problemă. Dacă nu reușim mă simt obligată să anunț managerul pentru a rezolva problema.... ”

Exprimarea sentimentelor negative

1. Stabilește o întâlnire sau marchează un timp pentru o astfel de discuție.

2. Începe discuția prin a descrie comportamentul celuilalt într-o manieră obiectivă, nu judicativă sau interpretativă.

3. Descrie care este efectul comportamentului asupra ta. Nu generaliza prin a folosi cuvinte ca întotdeauna sau niciodată, de cele mai multe ori etc, fă referire doar la acel comportament descris la pasul 2.

4. Descrie-ți emoțiile, cum te simți când se întâmplă asta.

5. Transmite în ce fel ți-ar plăcea să se întâmple o schimbare în comportament.

Exemplu: “Când vii acasă târziu, fără să mă anunți dinainte, îmi fac griji că ceva rău s-a întâmplat iar asta mă face anxioasă. Aș aprecia foarte mult dacă m-ai suna și m-ai anunța din timp.”

Dacă trecem pe lângă conflicte ca și cum ele nu ar fi, există riscul ca atunci când o situație cu care ne întâlnim pentru prima dată, să ne amintească de un conflict nesoluționat. Iar atunci facem proiecții asupra unor persoane care nu au nici o legătură cu trecutul nostru. E ca atunci când am aduna piersici într-un sac pe care nu l-am aerisi, piersicile ar începe cu timpul să se strice, iar in momentul când ne-am întâlni cu o situație nouă, am revărsa tot sacul în care s-au adunat atâta vreme piersici „nemâncate”, în fața unor persoane care nu au nici o legatură sau nici o contribuție la suferințele sau trecutul nostru.

Cum îți trăiești singurătatea?

Am putea spune că acum lumea este mai conectată decât a fost vreodată. Distanțele nu mai sunt un impediment al comunicării, iar cu un singur click poți întâlni și cunoaște persoane din toate locurile pământului. Deși trăim într-o lume modernă care ne oferă posibilități nelimitate, mulți dintre noi ne simțim singuri.

Ce este singuratatea?

Îți voi spune ce afirmă cercetatorii – singurătatea este atât o dimensiune emoțională, cât și una situațională. Deși ambele dimensiuni trebuie abordate pentru a depăși singurătatea, felul în care privim singurătatea este adesea factorul semnificativ care ne determină emoțiile.
Există persoane care se simt singure în mijlocul unei mulțimi de prieteni, în mijlocul familiei sau alături de partenerul lor și există alte persoane care se simt perfect în compania propriei persoane.
Tu ce crezi tu despre singurătate? În ce tablou ai picta singurătatea?

Ești singur sau te simți singur?

Singurătatea este de cele mai multe ori o trăire subiectivă, o trăire creată din nevoia de a experimenta lucruri plăcute și însemnate, o trăire creată din credința că doar cu cineva alături poți trăi momente plăcute.
Pentru a reduce senzația de singurătate, nu trebuie neapărat să ne înconjurăm cu oameni sau să creăm cât mai multe relații (chiar dacă și acest lucru ajută), ci mai degrabă să căutăm să îmbunătățim calitatea interacțiunilor – cu sine sau cu ceilalți.
Calitatea, sensul și semnificația activităților pe care le facem sunt mai importante decât unde sau cu cine le facem.
De aceea, și atunci când ești singur, dar și atunci când ești în compania altor persoane, caută să experimentezi situații și activități plăcute, interesante, antrenante și semnificative.

Învață să te prețuiești!

Timpul petrecut cu tine însuți nu este niciodată pierdut. Dacă ești singur, nu înseamnă că nu există activități interesante de făcut sau oportunități de încercat. Din contră, cred că timpul cu tine însuți este cel mai valoros, cel mai ofertant și cel care nu se termină niciodată.
Ca să prețuiești timpul cu tine nu trebuie să refuzi compania celorlalți, ci pur si simplu să te cunoști, să te accepti și să te iubești așa cum ești.

Găsește activitățile care te fac fericit/ă

Gândește-te ce îți place cel mai mult să faci. Fie că ești singur sau împreună cu persoanele apropiate, să faci ceea ce îți place este mai mult decât suficient.
Poți, de asemenea, să încerci lucruri noi care îți stârnesc curiozitatea:

Astfel, îți vei ocupa timpul cu activități relevante și nu vei mai simți singurătate.

Singurătatea este un aspect care nu trebuie neglijat, ci mai degrabă analizat și înțeles. Dacă te simți singur, caută motivele, contextele și transformă-le în unelte folositoare pentru a depăși această stare.