Una dintre nevoile de bază ale omului este cea de apartenență (conform piramidei lui Maslow). Suntem „animale sociale”, ne dorim să fim acceptați, înțeleși și apreciați de ceilalți.

Pentru început aș vrea să-ți aduci aminte și să retrăiești emoția pe care ai simțit-o în prima zi de școală, când ți-ai întâlnit colegii sau când ai făcut cunoștință cu gașca de prieteni cu care aveai să îți petreci întreaga copilărie. Îți aduci aminte cât de mult conta pentru tine ca ei să te placă, cât de bine te-ai simțit când ai descoperit cât de multe aveți în comun și că ești plăcut? Amintește-ți cum fiecare problemă părea mai mică atunci când știai că ai prieteni de încredere, pe care te poți baza și cum orice activitate părea mai interesantă și distractivă în grup! Cum ar fi dacă ți-aș spune că poți trăi astfel de emoții în contextul terapiei de grup?

Dacă experiența ta nu a fost similară cu ceea ce am descris anterior, atunci aș vrea să te gândești la anturajele din care faci parte cu drag acum (spre exemplu, la familie, colegi de serviciu, club de dans/lectură, etc.) sau la alte grupuri, din prezent sau trecut, în care ai simțit într-adevăr că faci parte. Iar dacă încă nu ai găsit încă niște „ceilalți” pe care să îi numești, de fapt, „noi”, dacă te-ai simțit, mai degrabă, singur, izolat, diferit și neînțeles, ai putea să încerci să participi la un grup terapeutic.

Este important să știi că psihoterapia se poate realiza individual (intervenția se adresează individului), dar poate fi și în grup (intervenția se adresează tot individului, dar care face parte dintr-un grup de terapie) sau de grup (intervenția se adresează întregului grup). Pentru că multe persoane au reticențe în a alege  terapia de grup, deși s-a demonstrat că aceasta este eficientă pentru diverse tulburări (depresie, anxietate, tulburări alimentare, tulburarea obsesiv-compulsivă, alcoolism și alte forme de dependențe, etc.), am ales ca în acest articol să pun în evidență beneficiile acesteia.

Dacă te afli în impas și nu știi dacă terapia de grup ar fi o alegere potrivită pentru tine, articolul acesta e menit să te ajute.

Mituri despre terapia de grup

Printre aspectele la care se poate să te fi gândit și care să te determine să înclini balanța în defavoarea terapiei de grup poate să se numere teama că secretele tale vor fi dezvăluite, dat fiind faptul că le vei împărtăși cu mai mulți necunoscuți. Această temere este comună, multe persoane au aceaste frici la început de terapie, însă trebuie să știi că una dintre regulile principale ale acestor grupuri este confidențialitatea. Astfel, toți vă veți angaja să nu oferiți nume sau detalii despre ceilalți membri ca să nu poată fi identificați.

Se poate să te fi gândit că nu o să primești atenția și grija terapeutului în măsura în care  ai fi primit-o în terapie individuală, însă acest lucru nu se întâmplă dacă terapeutul este unul bine pregătit. În plus, în terapia de grup există și un co-terapeut, care exact cu aceste aspecte se ocupă, astfel încât nevoile tuturor membrilor să fie îndeplinite. Mai mult decât atât, vor exista alți membri care îți vor oferi atenție și de la care vei putea învăța și este important să punctez că în orice grup de terapie numărul maxim de membri va fi cel de 10 persoane, pentru a putea fi gestionat eficient.

Dacă ai îngrijorări legate de emoția de rușine pe care e posibil să o resimți atunci când va trebui să faci auto-dezvăluiri, terapia de grup este o abordare care, mai mult decât toate, îți va oferi sentimentul de universalitate și incluziune, care vor fi abordate mai pe larg ulterior în text.

Beneficiile terapiei de grup

Voi începe prin a face referire la „ingredientul crucial”, esența terapiei de grup, din perspectiva unuia dintre cei mai renumiți psihoterapeuți de grup, Irvin Yalom: ambianța vindecătoare a grupului. „Deși nu apare în literatura de specialitate, unul dintre marile avantaje ale terapiei de grup este acela că nu-i tratează doar pe membrii grupului, ci și pe terapeuți”.

1. Reducerea sentimentului de izolare. S-ar putea să vii la terapie crezând că ești unic în suferința ta, că doar tu ai anumite gânduri, emoții, fantezii sau probleme. Acest lucru, de cele mai multe ori, duce la lipsa intimității în relații, iar faptul că nu ai oportunitatea să descopri că și ceilalți au experiențe și emoții similare ție sau să te destăinui cuiva, nu îți oferă privilegiul validării consensuale. Terapia de grup are acest mare avantaj, îți oferă șansa de a-i auzi pe ceilalți dezvăluind probleme similare, pe care credeai că numai tu le ai, astfel creând convingerea că toți suntem oameni și că nu ești singur în suferință. Yalom numește acest fenomen: universalitate. Astfel, terapia de grup este benefică în reducerea sentimentului de izolare, de rușine nerealistă, oferind o senzație de ușurare (relief) și șansa conștientizării că și ceilalți împărtășesc probleme comune și că ești înțeles.
2. Sursele speranței că terapia va funcționa sunt multiple. La fel ca în terapia individuală, terapeutul contribuie la crearea expectanțelor pozitive legate de tratament prin sublinierea reușitelor anterioare și a rezultatelor literaturii de specialitate. Acest lucru are o pondere foarte mare în succesul intervenției. O sursă de speranță, unică terapiei de grup, provine din observarea progresului și tratării celorlalți membri care se confruntă cu aceleași dificultăți ca tine. Adesea, membrii cu cea mai mare vechime în grup povestesc experiența lor, modul în care terapia a funcționat pentru ei, crescând astfel optimismul referitor la tratament al noilor veniți sau al celor sceptici.
3. Altruismul ca sursă de sens. S-ar putea să vii la terapie demoralizat, crezând că ești o povară pentru cei din jur și că nu ai nimic de oferit celorlalți. Terapia de grup este specială în privința aceasta, fiind singura formă de terapie care oferă clienților șansa de a-i ajuta pe alții, de a jongla între rolul de ajutat și cel care ajută. Tu ai oportunitatea de a oferi și de a primi sfaturi, reasigurări, sprijin, astfel încât să realizezi că ești valoros și util pentru restul. În plus, este în avantajul tău faptul că în cadrul acestui format de terapie are loc împărtășirea de informații, sub formă de sfaturi directe, nu doar psihoeducație. Dacă un membru din grup beneficiază când primește un sfat oferit de alt membru, asta înseamnă că de fapt ambii beneficiază în egală măsură. Primul primește informație utilă, iar al doilea, un sentiment de utilitate și sens.

Un alt beneficiu, aflat în strânsă legătură cu altruismul, este faptul că mutarea focusului de pe propria persoană pe ceilalți membri din grup poate fi privită ca o sursă de sens, dacă, precum Victor Frankl spune, „reușim să transcedem dincolo de propria persoană, să uităm de noi, să fim absorbiți de cineva sau ceva din afara noastră.”

4. Învățare prin imitare sau modelare. În grup ai șansa să înveți și observându-i pe ceilalți, care au dificultăți similare cu ale tale. S-a dovedit empiric că în abordările de grup CBT membrii identifică erorile cognitive pe care alții le fac mai ușor decât propriile erori cognitive, asta mai ales în cazul depresiei și al fobiei sociale. În plus, grupul poate produce mai multe exemple de legături dintre cogniție și emoții decât este posibil în cadrul ședințelor individuale.
5. Învățare interpersonală. Terapia de grup se bazează pe interacțiunea aici-și-acum și pe reflectarea asupra acestor tipuri de interacțiuni. Grupul este văzut ca un microcosmos social, în care tiparele interpersonale dăunătoare ale fiecărui membru vor emerge și interacționa. Unul dintre beneficii este acela că grupul va răspunde într-un mod care nu va perpetua disfuncția, ci, din contră, în așa fel încât să conștientizezi problema și să devii mai flexibil.

În plus, conflictele și tiparele de comportament dezadapatative sunt trăite în timp real în cadrul sesiunilor de terapie, nu expuse retrospectiv. Asta permite o evaluare mai obiectivă și o intervenție țintită.

6. Reluarea modelului familal într-o „ambianță vindecătoare”. Terapia de grup se aseamănă cu familia din multe puncte de vedere: există figuri parentale (terapeuții, de obicei), există figuri frățești (ceilalți membri), revelații persoanle, emoții puternice, intimitate, conflicte, competitivitate. Ceea ce este important este faptul că membrii, pe măsură ce se acomodează în grup, vor interacționa similar cu felul în care interacționau cu familia. Astfel, conflictele din copilăria timpurie vor putea fi retrăite, dar corectiv, într-un mediu sigur. Studiile empirice arată că cu cât emoția retrăită este mai intensă cu atât rezultatul va fi mai impresionant.
7. Dezvoltarea abilităților de socializare și insight. O regulă în terapia de grup încurajează oferirea de feedback, astfel tu vei putea obține informații despre comportamente dezadapatative de care nu erai conștient și care, probabil, ți-au afectat relațiile sociale până acum. Dezvoltarea abilităților sociale se realizează foarte facil prin intermediul jocurilor de rol în cadrul terapiei, urmate de oferirea de feedback. Acest lucru te ajută să realizezi că nu mereu ceea ce tu intenționezi în interacțiunea cu ceilalți și impactul final sunt concordante. În acest mod poți să-ți cunoști punctele forte și limitele sau distorsiunile interpersonale.

De aici reiese un alt beneficiu al terapiei de grup, anume insightul. În sesiunile de grup ai șansa să-ți creezi o impresie mai obiectivă despre cum te percep alții și să îți înțelegi mai bine comportamentul, observându-ți tiparele de comportament în diverse situații interpersonale. În plus, poți înțelege de ce faci acele comportamente și cu cine (de exemplu, ești agresiv cu persoane pe care le percepi mai atractive din punct de vedere fizic).

8. Sentimentul de coeziune. Coeziunea se traduce prin atracția resimțită de membri unii față de ceilalți și față de grup. Aceasta se caracterizează prin acceptare, sprijin și încredere. Aidoma acceptării necondiționate din terapia individuală, aceasta oferă un mediu sigur în care membrii să poată împărtăși emoțiile, gândurile și experiențele cele mai profunde și personale.
9. Nu în ultimul rând, această formă de terapie are avantajul că este mai ieftină, iar beneficiul major este acela că necesită mai puțin timp pentru a trata mai mulți clienți.

Concluzia care poate fi trasă pe baza literaturii științifice este aceea că terapia de gup este cel puțin la fel de eficientă ca terapia individuală. Merită să menționez că există totuși anumite probleme clinice care pot fi tratate mai bine în contextul terapiei de grup. Un exemplu este fobia socială, pentru că frica de evaluare și de critică și alte cogniții disfuncționale specifice acestei tulburări pot fi testate pentru validitate eficient în mediul sigur oferit de grup, se pot realiza expuneri la o varietate de stimuli sociali, se pot folosi jocurile de rol, fiind inclus feedbackul de la mai mulți obsevatori.

 Recomandare de lectură

În semn de recunoștință pentru că ai parcurs acest articol până la final îți dăruiesc puțin din ceea ce mie mi-a creat plăcere și m-a ajutat să înțeleg, sugerându-ți o lectură despre terapia de grup, anume „Soluția Schopenhauer” de Irvin Yalom. În acest frumos roman vei fi imersat într-un grup de terapie fictiv, vei avea acces la gândurile membrilor, dar și ale terapeutului, astfel încât să „deguști” această formă de terapie din posturi diferite. Totodată, vei face cunoștintă cu Schopenhauer și vei înțelege cum operele lui pot să vindece. La final, dacă acest articol nu te-a convins că terapia de grup funcționează, sunt sigură ca Yalom îți va stârni cu mai mult tact curiozitatea.