Deși am mai discutat despre anxietate în câteva articole anterioare, simt nevoia să abordăm o perspectivă mai profundă a simptomelor și a unor concepte relaționate cu anxietatea, cum ar fi atacul de panică. Anxietatea și atacurile de panică au o sonoritate anume și cumva induc ideea de lipsă de control și capabilitate în a le depăși.
Fiindcă îmi doresc să privim cu claritate aceste subiecte sensibile și să începem să nu ne mai simțim mai prejos de ele, vă invit la o lectură încurajatoare.
„Nu mereu vei putea să controlezi ce se întâmplă în exterior, însă întotdeauna vei putea să controlezi ceea ce este în interiorul tău.”
Atacul de panică se referă la trăirea unui episod intens de frică accentuată care declanșează reacții fizice severe atunci când mintea noastră percepe un pericol iminent care, de fapt, nu există sau nu este de o intensitate atât de crescută. Atacurile de panică pot fi foarte înspăimântătoare încât să simți că nu poți să respiri, că pierzi controlul sau chiar că vei muri.
Unul dintre cele mai grave aspecte ale atacurilor de panică este frica intensă care poate avea mai multe direcții:
• „mi-e frică că o să mor”
• „mi-e frică că voi avea și alte atacuri de panică”
• „mi-e frică că sunt slab/ă și nu pot să mă calmez”
• „mi-e frică de mine și de faptul că nu am control asupra mea”
• „mi-e frică de ceea ce vor spune ceilalți despre mine”
• „mi-e frică să am un atac de panică în public sau în fața persoanelor apropiate”
De cele mai multe ori, frica de a nu avea un alt atac de panică este atât de mare încât ajungem să evităm pe cât posibil situațiile care ne provoacă aceste stări de neliniște și spaimă. Astfel, frica și anxietatea va pune stăpânire pe comportamentele și buna funcționare a noastră. Vom evita să mai facem activitățile obișnuite și ne vom direcționa viața în funcție de aceste temeri.
Frica intensă resimțită în atacurile de panică reprezintă cel mai serios aspect, care susține și direcționează comportamentul în vederea protejării față de situațiile amenințătoare. În atacurile de panică, mintea noastră creează cele mai înspăimântătoare scenarii și chiar dacă această frică este deseori nejustificată, resimțim frica de moarte, frica de pierdere a controlului, frica de atac de cord sau frica de infarct.
O diferență importantă dintre experiențierea anxietății și a unui atac de panică este aceea că atunci când resimțim anxietate, o facem prin raport la un anume aspect sau situație precisă („mi-e frică să vorbesc în fața unui public numeros”), în atacul de panică însă, frica este legată mai mult de situații închipuite și exagerate („mi-e frică că o să mă înec dacă merg la cursurile de înot”).
Cel mai important este să identificăm momentul în care avem un atac de panică și să ne gândim la ce putem face pentru a recâștiga controlul asupra propriei persoane.
Cum îmi dau seama că am un atac de panică? Simptome.
Atacul de panică apare brusc și se termină în aproximativ 20-30 de minute. În tot acest timp, resimțim momente intense de frică și spaimă care par incontrolabile, însă identificând și monitorizând simptomele, putem ajunge mai aproape de sfârșitul episodului.
• teama de moarte
• perceperea unui pericol iminent
• teama de a pierde controlul
• creșterea frecvenței cardiace
• transpiraţie
• tremurat
• insuficiență respiratorie
• senzația de sufocare
• frisoane
• crampe abdominale
• dureri în piept
• durere de cap
• amețeli
• sentimentul de irealitate
• sentimentul de detașare
• senzația de furnicături
Tratamentul atacului de panică
Chiar dacă ai putea crede că în timp ce ai un atac de panică nu există nimic din ce ai putea face în afară să aștepți să treacă, există câteva tehnici pe care le poți exersa pentru a reduce severitatea simptomelor și pentru a-ți distrage gândurile de la senzația de pericol.
Cum poți șă controlezi atacul de panică? 5 modalități care te pot ajuta
1. Documentează-te! Prin simpla documentare a manifestării atacurilor de panică vei putea să-ți identifici simptomele și să realizezi că nu ești singura persoană care experimentează astfel de episoade. De asemenea, te vei liniști aflând că există numeroase tehnici de tratare și menținere sub control a fricilor prin intermediul specialiștilor. Primul pas l-ai făcut deja citind acest articol.
2. Caută-ți focusul! În momentele în care te simți împietrit și fără nicio putere de a-ți controla propriile reacții, încearcă să-ți comuți atenția spre un obiect din jurul tău. Alege un obiect pe care îl poți vedea clar și exprimă tot ce observi la acesta – de la culoare la dimensiune, utilitatea obiectului, alte obiecte relaționate sau chiar obiecte total opuse lui. Astfel, mintea ta va fi preocupată cu altceva decât cu a-și face griji.
3. Controlează-ți respirația! Tehnicile de respirație sunt o metodă foarte eficientă atunci când simți că nu mai ai aer sau că te sufoci. Gândește-te la faptul că lipsa aerului este doar un simptom al atacului de panică și în realitate nu este așa. Începe încet să inspiri aer adânc, așteaptă două secunde și expiră patru secunde. Repetă această tehnică până când respirația devine constantă și controlată.
4. Încearcă tehnicile de relaxare! Atunci când practici în mod regulat activități de mindfullness și relaxare musculară intensifici calmarea organismului și îi induci o stare total opusă față de răspunsul la anxietate, adică stresul. Încearcă o tehnică simplă, dar eficientă: strânge pumnul și ține-l așa timp de 15 secunde, apoi lasă-ți mâna să se relaxeze complet, repetă acest exercițiu cu ambele mâini pe rând cât simți că este nevoie.
5. Comunică-ți gândurile sau scrie-le! Simptomele anxietății pot deveni mult mai grave atunci când te simți singur și izolat. Încearcă să-ți comunici stările, fricile, simptomele și lasă-te cu încredere purtat de discuția cu o altă persoană. Vorbiți și discutați contextul, situația și ceea ce există cu adevărat în realitate.
Dacă ai avut atacuri de panică pe care le-ai depășit cu greu sau pe care simți că nu le poți depăși, te încurajez să soliciți diagnosticul și tratamentul unui specialist. Deși atacurile de panică se pot simți ca o afecțiune jenantă, este important să știi că nu ești singur și că sănătatea ta mintală este cel mai important lucru.