Pentru că adesea experimentăm momente de stres pe care le normalizăm și cărora nu le mai acordăm apoi atenția necesară, îmi doresc să deschid o imagine de ansamblu a stresului și a modului în care ne afectează, pentru ca mai apoi să te invit la o scurtă inventariere a nivelului tău de stres.

Ce este stresul?

Atunci când suntem stresați mintea noastră percepe anumite evenimente ca fiind periculoase pentru bunăstarea fizică și psihică a propriei persoane. Deși există evenimente pe care cu toții le percepem și le experimentăm ca fiind stresante, majoritatea evenimentelor le percepem ca sursă de stres în mod subiectiv.

“It's not the load that breaks you down, it's the way you carry it”

Lou Holtz

Altfel spus, experimentăm stresul în măsura în care percepem un eveniment ca fiind controlabil, previzibil și semnificativ în raport cu interesele și scopurile proprii. Însă, nivelul la care un eveniment este apreciat ca fiind stresant diferă pentru fiecare individ.

Diferențele dintre noi

De aceea, unii dintre noi dezvoltă probleme psihice sau fizice grave atunci cand se confruntă cu un eveniment stresant, în timp ce alte persoane care se confruntă cu același eveniment stresant, găsesc evenimentul ca fiind provocator și interesant.

Consecințele stresului

Experimentarea îndelungată a stresului conduce la declanșarea unor consecințe la nivel psiho-fiziologic și emoțional. Anxietatea, furia, apatia, depresia și tulburările cognitive, precum și tensiunea arterială și musculară crescută și accentuarea ritmului respirator sunt câteva dintre cele mai frecvente și semnificative simptome care nu trebuie neglijate atunci când apar.

Burnout-ul este o altă consecință importantă a resimțirii stresului prelungit. Simptomele includ sentimentul de epuizare emoțională, neputință, dificultăți în performarea activităților profesionale și chiar riscul dezvoltării unor probleme de sănătate precum boli cardiovasculare.

Ești stresat?

Te invit să îți faci un mic inventar pe baza întrebărilor de mai jos pentru a-ți observa nivelul de stres sau pentru a-ți da seama ce zonă ai putea să îmbunătățești.

1.Cum ți-ai defini prieteniile în câteva cuvinte? O rețea suportivă de prieteni și cunoștințe este una dintre cele mai puternice zone tampon împotriva stresului. Nu este important numărul prietenilor ci mai degrabă cât sunt de disponibili, cât de des îi întâlnești și câtă încredere ai în ei.

2.Ce faci în timpul liber, cum îl folosești? Interesele, pasiunile sau activitățile ne țin activi emoțional, ne echilibrează viața.

3.Ai avut parte de schimbări majore în ultimul an? Chiar și un eveniment fericit, dar care a implicat mult efort din partea noastră poate conduce la stres și la necesitatea de a ne lua timp pentru a ne recupera.

4.Cum merg lucrurile la locul tău de muncă? Prea multă responsabilitate în combinație cu prea puțin control poate sa conducă la o presiune foarte mare și implicit, la stres crescut.

5.Cum te simți la sfârșitul zilei? Rămâi blocat în amintirea zilei care se încheie sau o lași ușor să plece? Dacă reușești să pui deoparte ceea ce se întâmplă peste zi, este un semn că mecanismele tale de luptă împotriva stresului funcționează.

Chiar dacă uneori poate părea că stresul nu are niciun remediu, în realitate, noi suntem cei care putem modifica manifestarea și exprimarea stresului în viața noastră. Chiar simpla conștientizare a acestui fapt este primul pas în gestionarea lui și recâștigarea controlului asupra propriilor gânduri.

Nu lăsa timpul să treacă fără să îți echilibrezi nivelul de stres, este în joc sănătatea ta!